Arhive pe etichete: avatar

Păcăleală… sau nu

Azi, după ce am zburat prin gară şi pe deasupra cuibului de cuci, am trecut – merde! – pe  lângă plopii castanii fără soţ. Şi m-am gândit că, totuşi, îmi trebuie şi mie un blog zurliu/dement. Pentru că Arlechina e dementă. Şi, dacă e ea, sunt şi eu, adică eu/noi/Gaia – asta e dintr-o carte.

Pe mama clonelor n-o cheamă Gaia. Azi, de Florii (cele din calendarul creştin ortodox), ne-am adus aminte că are nume de floare – în fine, de „plantă înfloritoare”. Se wikizvoneşte că poată numele celui mai variat gen din familia Plantaginaceae, din care fac parte aproximativ 500 de specii.

Deci aici vă vorbeşte eu/noi/genu’, că, na, ce mi-e specie, ce mi-e clonă! 😛
Şi aşa aţi aflat că n, din gaşca n±1, e aproximativ egal cu 500.  (Mărturisesc că, mea culpa, n-am nici 500 de bloguri, nici 500 de identităţi virtuale; şi că nici nu mă simt în stare să le dau naştere vreodată. Până şi pentru eu/noi/G există oareşice limite! Iar G nu vine nici acum de la Gaia, ci de la genu’ sau de la gaşca. Dar poate veni şi de la multe altele. O să mai aleg câte ceva de-aici, când oi avea timp.)

Apropo de timp, îmi fac timp să scriu (când mi se năzare), dar treaba cu răspunsul la comentarii e, pentru mine, adesea stresantă. Dacă vreţi să comentaţi, nu-i bai, atâta vreme cât nu vă simţiţi lezaţi în caz că nu vă răspund. Sau dacă vă trimit următoarele comentarii automat la gunoi (vă ia gaia!) în caz că eu/noi/G simţim că ne-aţi călcat pe sensibila noastră coadă.

Dacă n-aveţi cont wordpress, puteţi comenta folosindu-vă identitatea de pe Google+, Facebook sau Twitter. Dacă n-aveţi nici de-asta – sau nu vreţi să vi-o dezvăluiţi, puteţi comenta sănătoşi pe numeroase alte bloguri.

Acu’ o să v-arăt mutra mea de clonă florală:

Arlechina şi-a ales-o pe asta:

Şi gata – deocamdată.
Pe curând! Sau nu.

Anunțuri

Guest post: Metilen Arlechevici Androgin

M-a ocărât doamna de la prăvălie. Pă bune, ia uitaţi-vă aici!

De-aia l-am spălat pe mititelul meu albastru. Tot pă bune, uite-aici dovada, dragul de el printre clăbuci, deja cu colan roşu, să nu se deoache:

Mai frumos de-atât nu l-am putut scoate.

Dar, după ritualul ăsta de trecere prin bolul cu săpun, i-am făcut rost şi de cetăţenie rusească – ca să se ştie clar cine-i tac-su. Şi iată cum i-l prezint lui Arlech (mi-am vândut mătura ca să cumpăr medalionul!):

Guest post: M-am întors

‘Neaţa bună!

Sunt eu, Arlechina. Gata, m-am întors. M-am întors de mai multe ori, dar Arlech…

În fine, abia de data asta m-a chemat… în scris.

Scripta manent:

Am aspirat praful în care se conturase urma piciorului tău gol. Nu îl vedeam şi nu o vedeam, dar o simţeam ca pe un vis de covor roşu, culoarea buzelor tale. Lor le-am spălat urma de pe pahar. Nu o vedeam, dar o simţeam ca pe un vis de cristal tulburat de şampanie efervescentă, ca trupul meu sub urmele palmelor tale. Pe cea de pe obraz am mânjit-o cu o lacrimă culeasă pe un vârf de deget, apoi am lăsat duşul s-o trimită, laolaltă cu toate suratele ei rămase asupra mea, pe apa sâmbetei. Nu le vedeam, dar le simţeam ca pe un vis de tâlhar, mai puţin demn de tine decât perna pe care ţi-ai lăsat urma obrazului. Pe ea am înecat-o în maşina de spălat. Nu o vedeam, dar o simţeam ca pe un vis impregnat în carne, aidoma urmei mele ascunse în tine. Nu o vedeam şi nu o vedeai, dar ai plecat cu ea. Şi-aş vrea să te-ntorci când o s-o vezi, când o să-şi lase urma foamei şi a setei pe sfârcurile tale…

Iar eu volant:

De la „volare” – nu-s volant! Adică am zburat încoace pe mătura marsupială, ca să-mi aduc şi pruncul – născut prematur, stă în incubator, dar l-am fotografiat.

Seamănă cu Arlech , nu-i aşa? Dar şi cu mine!

Oare ce nume să-i pun? Clona Enplusdoi? Sau clona Endindoi? Sau Clonalbastră? Bluecat? Pisiblu? Şi să-i fac deja blog?

Avatar – mărar – măgar

Cândva, scoteam din buzunar, o dată-n zi, alt avatar.

Dar se făcu de vânt suflare şi îmi pătrunse-n buzunare,

Le scotoci cu-ndemânare şi mă lăsă cu ochi-n soare,

Cu sărăcia drept calvar, cu avatarul… din mărar.

Măcar dacă era măgar!


Am cules mărarul de aici. Măgarul lui Chuck se plimbă dintr-un e-mail în altul.